Se vehiculeaza in aceste zile o noua stire cu iz de scandal: salariile managerilor din sanatatea ieseana. Sigur, angajatii din sistemul sanitar sunt mereu vanati de toata mass-media. Insa nimeni dintre acestia nu ia salarii altele decat cele legale. Daca ar fi sa privesti lucrurile dincolo de cifre, s-ar vedea ca aceste salarii sunt perfect normale pentru responsabilitatea pe care acestia o au. Anormala este reactia unora la ele. Unora carora li se pare chiar si acum, dupa 20 de ani de la caderea comunismului in Romania, ca profesionistii trebuie platiti mai putin decat valoarea si munca lor. Au uitat probabil ca nu mai suntem in comunism si nici egali in ce priveste ceea ce facem si cum suntem platiti. Au uitat, s-au facut ca uita, ca unul dintre scopurile evenimentelor din decembrie ’89 a fost tocmai faptul de a nu mai fi tratati la gramada, de a nu mai face parte din turma. De ce acum inca ne mai stupefiem cand aflam ca unii sunt mai bine platiti decat altii sau decat noi insine? Este perfect normal ca acesti manageri de spitale si cadrele medicale, in general, sa fie bine platite, pentru ca responsabilitatea si munca lor este pe masura. Lucru care, din pacate, nu se intampla inca in Romania. Poate intr-un viitor nu foarte indepartat. Ar fi normal insa ca noi, cei care suntem implicati in rezolvarea problemelor din sanatate, sa fim deschisi, sa nu judecam dupa aparente si sa nu ponegrim sistemul de sanatate, asa cum este el, si nici pe  angajatii din acest sistem.

Cu mai bine de 150 de ani în urmă, Bucureştiul făcea o mulţime de promisiuni frumoase Iaşului. Pe vremea aceea, se punea la cale, de minţile luminate ale epocii, “mica unire” ce avea să-i adune pe moldoveni şi munteni într-o singură Ţară. Dar pentru că românii din Ţara de Sus se temeau că, odată unirea înfăptuită, Moldova şi Capitala ei vor fi marginalizate, Bucureştiul se angaja solemn să nu uite Iaşii.

S-a vorbit atunci de mai multe instituţii centrale, de prim rang, care urmau să funcţioneze la Iaşi, de sume importante alocate culturii moldoveneşti, precum şi de o atenţie permanentă îndreptată spre toate problemele cotidiene ale ieşenilor. Aproape nici una dintre aceste promisiuni nu a fost respectată. Până şi ocuparea fotoliului patriarhal de către Mitropolitul Moldovei, după moartea Patriarhului, este considerată acum doar o simplă cutumă ce poate fi oricând ignorată.

Astăzi, dacă ne uităm la cele două capitale – eu încă îmi revendic dreptul de a numi Iaşul capitală – care în urmă cu 150 de ani aveau aproximativ aceeaşi populaţie, descoperim o discrepanţă uriaşă. În 1859,  Iaşul întrecea Bucureştiul la toate capitolele, dar a  fost lăsat de-a lungul anilor si până astăzi mult în urma actualei Capitale a României. Statul ultracentralizat a mers într-o singură direcţie. Provincia i-a interesat tot mai puţin pe conducătorii României.

Am recurs la tot acest preambul gândindu-mă la şedinţa de guvern ce se ţine zilele acestea la Iaşi. Mutarea Executivului, chiar şi pentru o zi în cea mai săracă regiune a UE nu poate decât să ne bucure şi să ne dea unele speranţe. Regiunea Nord-Est este ultima în ce priveşte dezvoltarea din multe puncte de vedere. Şi aceasta pentru că, în ultimii 20 de ani, guvernanţii au

promis multe, dar nu s-au ţinut de cuvânt. Foarte des, promisiunile au fost lansate chiar în Iaşi şi nu mă refer doar la Manifestul pentru Dezvoltarea Moldovei inventat de mai multe ori de PSD. Şi nici măcar la promisiunea PNL că Iaşul va deveni culturală europeană în 2012.

A venit vremea ca tot efortul de modernizare a României să pornească de la periferie spre centru. Doar aşa, avem şanse de a reintra cu fruntea sus în istorie. Prezenţa la Iaşi a Cabinetului Boc este un semn pozitiv, dar noi, ieşenii, dorim ca urmările acestei şedinţe să fie pozitive pentru noi toţi.

În urmă cu 150 de ani, idealul elitei din Ţările Române era unirea tuturor românilor într-un singur stat. Care este, în acest moment, idealul românilor?

Ministerul Sanatatii a anuntat cateva modificari in desfasurarea examenului de rezidentiat 2010. Printre acestea se numara pregatirea in Rezidentiat care se va face descentralizat, incepand din acest an, in toate cele 12 centre universitare medicale din tara. Potrivit ministrului Sanatatii, Cseke Attila, acest lucru ar duce la scaderea migratiei medicilor intre diferite regiuni ale tarii.

In aceste conditii, este Iasul capabil sa organizeze un examen de rezidentiat? Avand in vedere ca s-a mai organizat in Iasi, in anii trecuti, examene de reidentiat. Ce parere au cei aproximativ 1000 de studenti medicinisti care studiaza la Universtiatea de Medicina si Farmacie Iasi si care vor trebui sa sustina examenul de rezidentiat? Este mai convenabil sa mearga la Bucuresti, sa sustina examenul cu o comisie formata din profesori ieseni? Sau sa dea examenul la Iasi, cu aceeasi comisie ori cu o alta comisie formata din profesori din alte centre medicale din tara?