Când a votat pentru moţiunea de cenzură, Teo Trandafir a interpretat în faţa românilor cel mai mediocru rol al carierei sale. Şi de „om vechi de televiziune”, dar şi de „nou om politic”. Gestul său de bucurie deşănţată, după exercitarea votului, a descalificat-o, pentru că i-a dezvăluit adevăratul caracter. Dar trădarea pare să fie pe placul “vedetei”. În ultimii ani, s-a plimbat pe la toate posturile de televiziune, funcţie de cine dădea mai mult, până n-a mai dorit-o nimeni. Nici măcar telespectatorii ei cei mai fideli. Zilele acestea am înţeles de ce. Banii nu au miros, chiar dacă trădarea pute al dracului.
Moţiunea nu a trecut, deşi unii „colegi” şi-au dorit foarte mult acest lucru. Nu vă lăsaţi înşelaţi. Votul lor nu a avut de-a face suferinţa reală a populaţiei, ci cu propriile lor interese. Dar cine trădează o dată va trăda mereu. Lipsa de onoare nu are culoare politică. România trece astăzi printr-o criză economică profundă chiar din cauza acestor trădători care nu au acceptat niciodată să vadă mai departe de propriul buzunar.

Nu sunt eu parlamentarul iesean care a circulat cu taxi-ul prin Bucuresti. Ar fi interesant ca deputatul iesean care a avut un incident cu un taximetrist in capitala sa povesteasca ce a patit.

Cunosc judeţul Iaşi pe dinafară. Am fost şi în cel mai mic cătun. În multe comune din Iaşi, dar şi din alte judeţe ale Moldovei şi nu numai, se trăieşte ca în urmă cu o sută de ani. Aproape trei sferturi din localităţile mediului rural nu au canalizare şi sunt încă destule care nu au apă curentă. Drumurile sunt proaste, multe şcoli stau să se dărâme, iar în multe sate cabinetele medicale lipsesc. Dar cel mai supărător este faptul că, de la un an la altul, suprafaţa de teren necultivat creşte. La fel creşte şi numărul asistaţilor social. Deşi Uniunea Europeană alocă sume foarte mari pentru dezvoltarea mediului rural, primarii nu ştiu de aceste sume, nu pot sau pur şi simplu nu vor să atragă aceşti bani. Pe câţiva i-am întrebat de ce. Au dat din umeri. Eu cred că şansa României constă într-o agricultură performantă care să dea de muncă oamenilor de la ţara, dar şi materie primă de calitate industriei. Avem nevoie de un program naţional de sprijinire a agriculturii cât mai repede. Eu cred că de aici trebuie pornit dacă vrem să ne mai revenim vreodată.

Ştiam că PSD-ului îi place circul, dar ieri am avut cea mai bună dovadă că îl şi foloseşte pentru manipularea oamenilor. Sub placida conducere a preşedintelui Senatului României, Mircea Geoană, dezbaterea moţiunii de cenzură s-a transformat rapid într-un bâlci în toată regula. Deşi Mircea Geoană a păstrat un ton aparent neutru şi o faţa aparent inteligentă pe parcursul discuţiilor, înscenarea a ieşit la iveală de la început. A fost uimitor cum preşedintele pesedist al Senatului a reuşit să nu privească niciodată spre balcoanele de unde se auzeau lozinci şi scandări anti-PDL. Persoanele care-şi exprimau atât de sonor indignarea păreau mai curând membri PSD sub acoperire decât cetăţeni de bună credinţă. Democraţia îţi permite să huidui când nu-ţi convine, dar jocul democratic îi deconspiră imediat pe politicienii făţarnici. Indiferenţa cu care Mircea Geoană a tratat permanentele vocalize ale „cetăţenilor indignaţi”, în timp ce solicita păstrarea unei‚ „temperaturi temperate” (sic!) a intervenţiilor de la tribună, a dezvăluit implicarea PSD în circul de la dezbaterea moţiunii. Atunci când nu ştii ce să spui, îi pui pe alţii să urle şi să arunce cu bannere în parlamentari. De fapt, din cauza circului falimentar organizat de PSD în ultimii 20 de ani este atât de greu acum să salvăm pâinea românilor.