Faptul ca Gheorghe Nichita este un primar incompetent nu mai este un secret pentru nimeni. Insa, pe masura ce trece timpul – aliatul sau din campania 2008- tot mai multi ieseni se conving de asta. Nici macar primarul nu se mai chinuie sa ascunda acest lucru.

In cursul zilei de astazi, s-a anuntat ca CET Iasi SA va intra in insolventa. Astfel, s-a oficializat inca un esec al administratiei Nichita, venit imediat dupa ce acesta nu a reusit sa faca fata unui lucru extrem de banal si de asteptat – iarna.

Au durat aproape opt ani pana ca primarul sa realizeze ca este depasit de situatie si ca cel mai bun lucru pentru ieseni este sa privatizeze CET-ul. A reusit sa faca asta dupa ce zeci de mii de ieseni au indurat ierni in frig si saptamani intregi fara apa calda.

Modul in care a facut-o a urmat intru totul o practica nichitista, impamantenita in anii in care a transformat orasul intr-un haos, cand nici un lucru inceput nu a fost dus la bun sfarsit. Toate proiectele anuntate cu surle si trambite au inceput, au intors orasul cu susul in jos si au fost trase pe linie moarte. Asta se vede cu ochiul liber.

La fel s-a intamplat si la CET. Privatizarea termocentralei a fost unul dintre putinele lucruri pe care le-am apreciat. Insa, modul in care Nichita a parafat actele ridica nu cateva, ci mai multe semne de intrebare.

Am incercat, atat in calitate de parlamentar, cat si de simplu iesean, sa primesc o serie de informatii legate de contractul incheiat cu Dalkia. Lucru firesc pentru ca pana la urma, CET-ul inseamna o parte a vietii iesenilor, bunuri din patrimoniul unui oras condus de un manager ineficient si pe alocuri chiar incompetent.

Adresa prin care am cerut o serie de informatii legate de contractul de prestari servicii de termoficate incheiat cu Dalkia a fost trimisa pe data de 11 octombrie 2011. Mi s-a parut normal sa fac acest lucru in conditiile in care am fost unul dintre parlamentarii de Iasi, printre putinii, care a militat pentru proiectele Iasiului si care s-a implicat direct in problema CET Iasi SA, mai ales atunci cand mii de ieseni au ramas fara apa calda.

Nici pana la acest moment nu am primit un raspuns de la Primaria Municipiului Iasi, desi au trecut toate termenele posibile, specificate in legislatie.

Nu mi se pare normal, ca o institutie care ar trebui sa lucreze in beneficiul, in folosul iesenilor, unde salariatii sunt platiti din banii contribuabililor, sa nu raspunda la o simpla adresa, unde s-au cerut informatii generale, de bun simt si in interesul tuturor.

Acest lucru arata ca Nichita se crede mai presus de lege, ca nu se sinchiseste sa raspunda intrebarilor pertinente atat timp cat acestea il deranjeaza, sau nu considera ca e in interesul lui sa ofere o explicatie.

Inca o data se demonstreaza ca, in Primaria Iasi nimic nu misca fara aprobarea unui nou, dar mic, inca, stapan pe plantatia sa.

Cea mai importanta promisiune a primarului Gheorghe Nichita, care a cantarit intotdeuna greu in ochii alegatorilor, nu a fost respectata nicioadata. Primarul ales al Iasiului a promis, inca din 2004, ca va reusi sa scada pretului gigacaloriei, in asa fel incat iesenii sa isi permita sa achite facturile pe timp de iarna.

Dupa alti patru ani petrecuti pe scaunul de conducere din Palatul Roznovanu, primarul promitea din nou, in prag de campanie electorala ca va incerca, din nou, sa micsoreze pretul gigacaloriei. La acel moment, iesenii achitau 175 lei pe gigacalorie, unul dintre cele mai mari preturi din tara iar reabilitarea sistemului centralizat de incalzire era pe duca, CET Iasi SA abia trecand peste sezonul rece.

Dupa aproape 8 ani de mandat, iesenii primesc facturi de groaza, pretul gigacaloriei a crescut semnificativ iar CET-ul este in colaps. Totusi, primarul a realizat ca doar un investitor strategic poate sa repuna pe picioare sistemul de termoficare al orasului.

Nu putem sa nu ne aducem aminte cum, inainte de semnarea contractului cu Dalkia, Nichita promitea ca prezenta pe piata ieseana a operatorului care produce cea mai ieftina gigacalorie din Romania, de numai 124 lei, la Ploiesti, va reduce costurile de productie a gigacaloriei cu 30-35 la suta.

Afirmatiile primarului au fost demontate de timp. Astfel, iesenii au descoperit in propria factura ca trebuie sa scoata mai multi bani pentru plata acestora si ca nici un producator de energie din Romania nu produce si nu a produs gigacaloria la 124 de lei. La Ploiesti, asa cum se poate vedea din HCL 129/27.04.2011, Dalkia producea gigacaloria  197 de lei fara TVA, pret aproape de cel solicitat de aceasta firma in momentul cand au venit in Iasi. Dupa o luna s-au razgandit si au solicitat insa  265 de lei.

Astfel, primarul a reusit sa isi dinamiteze propria promisiune, intrarea Dalkiei in Iasi insemnand marirea pretului gigacaloriei de la 185 lei la 265 de lei.

Odata cu preluarea atributiilor CET Iasi, firma Dalkia pare a fi mostenit si metehnele sefilor centralei de termoficare, acuzati in dese randuri de lipsa de transparenta si deficiente de comunicare si umflarea facturilor.

Legea tacerii pare a fi una din regulile care stau la baza activitatii prestatorul francez, reprezentantii Dalkia uitand probabil faptul ca iesenii au dreptul de a primi informatii, nu doar obligatia de a plati, fara sa scrasneasca, ceea ce li se factureaza.

Secretomania etalata de noul operator a devenit evidenta inca din momentul negocierilor cu municipalitatea ieseana referitoare la preluarea serviciului de termoficare din oras iar dupa o luna mai tarziu, cand Dalkia a intrat efectiv in paine, oferind iesenilor agent termic, nici un reprezentant al societatii nu s-a sinchisit sa anunte oficial acest lucru.

La fel stau lucrurile si cu contractul dintre Primarie si Dalkia.

Cerut de toata lumea, actul de altfel unul public este pastrat si acum sub cheie, iar ca suspiciunile referitoare la lipsa de transparenta a societatii sa se transforme in convingerea ca Dalkia n-are nimic in comun cu notiunea de respect fata de clienti se vede in facturile emise de firma in lunile noiembrie si decembrie cand la valori pozitive a mediului ambient au aparut valori care au speriat consumatorii.

Pana in prezent, isenii nu au vazut  responsabilitate in privinta serviciilor publice la primarul Nichita.

Rezultatul se vede datorita prestatiei primarului Nichita, care prin lege are obligatii si responsabilitati clare in privinta serviciilor publice, deci, implicit si a serviciului de producere si furnizare a energiei termice.

Impreuna cu mai multe organizatii nonguvernamentale si cu Confederatia Nationala Sindicala Cartel Alfa, am cerut Primariei Municipiului Iasi sa ne prezinte structura de formare a pretului de cost pentru gigacaloria produsa la Iasi. Consider ca demersul este unul de bun augur si vine in primul rand in ajutorul iesenilor racordati la sistemul de termoficare. In acest mod, oamenii vor putea intelege mai usor ce inseamna producerea unei gigacalorii si vor putea vedea exact pe ce se duc banii lor in lunile de iarna.

Aceste clarificari sunt necesare in conditiile in care subiectul pretului gigacaloriei atinge sute de mii de ieseni, care, de cele mai multe ori platesc sume considerabile fara sa stie de ce si in mod constant ajung sa blameze municipalitatea sau pe cei aflati la conducerea CET pentru facturile lunare, considerate de cei mai multi usturatoare.

Raspunsul la aceasta cerere va fi dovada managementului transparent al Primariei Iasi si poate fi interpretat ca un semn de buna credinta si respect din partea municipalitatii in fata iesenilor. Poate ca in acest mod, oamenii vor intelege mai usor eforturile care se fac in vederea asigurarii unor conditii decente pe timpul iernii de catre primarie. De cele mai multe ori, si asa cum primarul ne-a invatat dese ori, este usor sa arati cu degetul catre alte primarii din tara si sa spui ca acolo pretul gigacaloriei este mai scazut, dar fara sa cunosti sau sa fie prezentate, costurile aflate in spatele producerii acesteia. Ca sa nu cadem in aceasi capcana, cred ca solutia potrivita trebuie sa vina din partea municipalitatii, care sa prezinte, in detaliu, tot ceea ce inseamna producerea unei gigacalorii. In aceste conditii, poate va fi mai usor si pentru ieseni sa plateasca facturile de peste iarna.

Nu in ultimul rand, mentionez faptul ca aceste demersuri nu au fost facute doar catre Primaria Iasi. Am inaintat aceasi cerere catre mai multe primarii din tara, pentru a putea compara si vedea negru pe alb posibilele diferente.

Concluziile le vom trage cu totii dupa ce vom primi raspunsurile necesare.

Domnule Primar,

Aţi reuşit performanţa de a legaliza falimentul. Prin concesionarea CET către o terţă firmă, fără ca aceasta să preia datoriile societăţii ieşene către furnizorii de servicii, aţi reuşit să scăpaţi de balastul datoriilor imense în detrimentul acestora din urmă. Mă întreb, însă, cum va reuşi să funcţioneze CET în continuare atîta timp cît principalul furnizor de gaze naturale, şi mă refer la SNGN Romgaz SA Mediaş, va sista furnizarea combustibilului către firma ieşeană. Motivul îl reprezintă cele peste 40 milioane lei datorii înregistrate de CET către furnizorul de gaze.

În august şi septembrie, SNGN a oprit furnizarea gazelor naturale către CET tocmai din cauza datoriilor. Aţi uitat, domnule primar, că aţi negociat un nou contract cu SNGN în care v-aţi asumat răspunderea plăţii a 10 la sută din datorii (adică 4,3 milioane de lei), dar şi plata în avans a gazelor ce urmau a fi livrate către CET? Cum vă veţi achita de obligaţiile contractuale în condiţiile în care nu aţi înştiinţat furnizorul de demararea acţiunii privind concesionarea CET (conducerea SNGN aflînd despre acest lucru din presa locală)? Ce se va întîmpla cu datoria CET către SNGN dacă firma ieşeană va fi declarată în insolvenţă sau incapacitate de plată (firma concesionară poate cere acest lucru)? Credeţi că SNGN va negocia un alt contract cu concesionarea CET Iaşi?

Niciodată, atîta timp cît datoriile nu vor fi achitate, indiferent de cine coordonează activitatea CET. Din cauza acţiunilor dumneavoastră, domnule primar, ieşenii riscă să-şi petreacă iarna în frigul din apartamente. Nici măcar aleşilor din Consiliul Local nu le-aţi pus la dispoziţie copii după contractul de concesionare a CET şi anexele acestuia. De ce oare?

Administraţia lui Gheorghe Nichita a pus cruce societăţilor aflate în subordinea primăriei. Din momentul în care acesta a devenit primar şi până în prezent, nu a fost unitate care să nu se fi aflat cu un picior în groapă, măcar o data. Din păcate, de pe urma ineficienţei şi a intereselor acestuia, nu au avut de pierdut decât ieşenii. Cobaii lui Nichita au avut de suportat ierni fără căldură, veri fără apa caldă, mijloace de transport în comun aflate la limită casării şi cratere în plină stradă.
Cel mai răsunător dezastru năşit de primarul Nichita este CET Iaşi SA. Peste 50 de mii de ieşeni au rămas în acest an fără apa caldă, pentru că acesta nu a fost în stare să pună în aplicare un plan viabil de redresare al Centralei de Termoficare. Din momentul în care Nichita a preluat administraţia locală, CET SA a început să meargă în pierdere. Acest lucru este demonstrat cu uşurinţă de către cifrele prezentate în bilanţurile contabile ale societăţii, depuse la Ministerul Finanţelor.
În 2004, an în care Gheorghe Nichita a devenit primar, CET Iaşi SA înregistra profit şi avea un număr de circa 1.700 de salariaţi. Numai după un an de mandat societatea a trecut pe minus, înregistrând o pierdere de peste 34 milioane lei. Tot în scădere a fost şi numărul salariaţilor, de la 1.712 la 1.644. Din acest an, 2005, CET Iaşi SA a început să acumuleze datorii astronomice iar pierderile să fie din ce în ce mai mari.
Singurul an în care CET a dat semne de revigorare a fost 2007, an premergător alegerilor locale. Datoriile şi pierderile s-au diminuat, ajungând la cel mai mic nivel raportat de CET din 2004 până în prezent. Acesta a fost apogeul administraţiei Nichita. 6 milioane lei pierderi şi 214 milioane lei datorii. Mai apoi a urmat dezastrul.
Sfârşitul anului 2008 a arătat că CET Iaşi a bătut toate recordurile negative, atingând datorii de aproape 400 milioane lei şi pierderi de peste 117 milioane. 2009 a urmat acelaşi trend, CET Iaşi clasându-se pe primele locuri în topul Centralelor de Termoficare cu cele mai mari datorii din ţara.
În momentul de faţă, situaţia este critică. De la începutul săptămânii, ieşenii au rămas fără apa caldă, iar primarul nu da semne că situaţia ar putea fi remediată prea curând. Şefii CET trebuie să achite urgent peste 4,3 milioane de lei deşi au conturile blocate de către instituţiile statului.
Ce se poate constată cu uşurinţă, din 2004 şi până în prezent, este că primarul nu a făcut altceva decât să adâncească prăpastia de la CET Iaşi SA. Acesta a avut la dispoziţie mai bine de şapte ani de zile să remedieze problema. Nu a făcut nimic. Din momentul în care a devenit primar, la CET Iaşi s-a discutat doar în termeni de pierderi, datorii şi credite. De atât a fost în stare Gheorghe Nichita.

Primarul Iasului a infiintat o noua traditie, pe care o respecta cu incapatanare, fara a recunoaste ca problema i-a scapat demult din maini. De cativa ani buni, primarul Gheorghe Nichita face aceleasi promisiuni desarte fata de iesenii care si-au pus speranta ca vor avea un oras pe masura dorintelor lor. Surprinzator este faptul ca acestea sunt destul de simple: caldura pe timpul iernii si un oras fara gropi din metru in metru. Totusi, oricat de simple sunt, administratia locala nu a reusit altceva decat sa ofere atatea promisiuni cate gropi are orasul Iasi in momentul de fata.

La sfarsitul acestei saptamani, la Iasi, a venit presedintele ANRE pentru a discuta nesfarsita problema a CET. Vizita nu s-a finalizat decat cu … alte promisiuni. Asa cum ne-a obisnuit in fiecare an, primarul Nichita sustine ca va gasi o rezolvare pentru iarna care vine. La fel cum s-a intamplat si acum. In lipsa unui plan viabil de rezolvare a problemelor Centralei de Termoficare, primarul nu face altceva decat sa arunce cu praf in ochi iesenilor si sa ingropate in hartii ANRE. Pana si presedintele Autoritatii a subliniat faptul ca solutia este doar una de moment, pentru a trece de iarna aceasta. In aceste conditii, primarul nu face altceva decat sa urmeze traditia promisiunilor desarte, fara rezolvare concreta si de durata dovedindu-si inca o data neputinta in problema CET. Cu siguranta aceleasi discutii vor putea fi ascultate si la vara anului 2012. Daca se va trece cu bine de iarna aceasta. Asteptam cu interes raspunsul presedintelui ANRE, caci miile de ieseni care depind de CET nu se pot incalzi cu promisiuni si nici nu vor putea sa plateasca cu ele facturile care le vor arde buzunarele. Singurul lucru cert este ca solutia pentru stoparea acestei gauri negre numita CET nu poate veni decat atunci cand primarul se va implica intr-adevar in rezolvarea ei si-si va asuma raspunderea ca cet-ul este intr-adevar problema primariei. Un parteneriat privat pentru producerea energiei prin cogenerare sau concesionarea serviciilor sunt doar doua dintre posibilitatile existente. In zona de Nord – Est deja sunt exemple ca se poate si ca solutii sunt.

Asa cum s-a mai spus, orice strategie, alta decat cea actuala, este binevenita si poate reprezenta un real succes, atata timp cat ni se prezinta starea reala a Centralei de Termoficare. Pana acum singurul impediment in relansarea CET nu este altul decat primarul Gheorghe Nichita.