Astăzi, în prima zi de campanie electorală, am ales să fiu la Ţibăneşti, locul de unde eu am plecat şi unde acum a rămas o bună parte a familiei mele. Am început campania printre prieteni şi oameni dragi care şi-au exprimat susţinerea şi care mi-au spus că am ales drumul corect. A fost un gest firesc să încep prima zi aici, comună care se află în colegiul meu şi în care am copilărit.

Problemele comunei le ştiu extrem de bine, iar rezolvarea lor stă doar în mîna preşedintelui Consiliului Judeţean. Din păcate, pînă la acest moment şi de altfel ca în majoritatea comunelor din judeţ, cele mai mari nemulţumiri sunt legate de starea drumurilor. Drumul Iaşi – Dagîţa reprezintă cel mai mare inconvenient al zonei, în condiţiile în care pe anumite porţiuni este aproape impracticabil. Din păcate, reparaţia acestuia a rămas la stadiul de proiect încă din 2008, moment în care PSD – componentă a actualei puteri – a promis că îl va finaliza.

În a doua parte a zilei voi rămîne în oraş, în zona Podu Roş, pentru a discuta cu ieşenii din municipiu despre problemele lor. Tot pentru că este prima zi de campanie, lansez un apel public pentru o campanie curată. Următoarea lună trebuie să fie o perioadă în care toţi cei care s-au lansat în lupta pentru o funcţie publică, indiferent de postul vizat, să conştientizeze faptul că, în campanie electorală suntem adversari şi nu duşmani.

Cel mai important este faptul că trebuie să avem o campanie curată, fără atacuri la persoană, fără acţiuni menite să discrediteze adversarul politic. Sper şi vreau să cred că toţi candidaţii au ajuns la o maturitate politică ce le permite să îşi promoveze proiectele şi să nu recurgă la atacuri ieftine, la lovituri sub centură atunci cînd rămîn fără idei şi fără proiecte. Următoarea perioadă trebuie să stea sub egida unei campanii de promovare a fiecărui candidat în parte, care să aibă ca principal scop expunerea proiectelor şi a planurilor de viitor pentru un viitor mai bun.

Lupta electorală trebuie să se dea numai pe idei şi nu pe agresivitate fizică sau verbală.

Astăzi s-a prezentat în faţa Comisiei de Sănătate şi Familie, la audieri, Vasile Cepoi, gata să preia unul dintre cele mai dificile portofolii din acest nou Guvern. Eu l-am votat pe Vasile Cepoi. Atât în calitate de ieşean, cât şi ca membru al Comisiei de Sănătate, consider că doctorul Cepoi este un profesionist care poate reforma sistemul de sănătate şi îl poate reaşeza pe un drum mai bun, care să vină în ajutorul medicilor, dar şi al pacienţilor.

Chiar dacă Vasile Cepoi a fost promovat ministru într-un Guvern USL, nu trebuie să uităm faptul că medicul ieşean a ocupat funcţii de conducere în Ministerul Sănătăţii şi pe vremea altor guvernări. Asta înseamnă că a dovedit tuturor că este un bun profesionist, un expert care cunoaşte îndeaproape sistemul medical şi care poate veni cu rezolvări concrete pentru un sistem care s-a îmbolnăvit din ce în ce în ce mai tare.

Pe lângă toate aceste considerente profesionale, nu pot să nu uit nici că este ieşean şi că poate ajuta, din postura de ministru, judeţul nostru. Este prima dată când avem un ministru al Sănătăţii din Iaşi, iar judeţul nostru are nevoie de susţinere, mai ales în domeniul medical. Sînt convins că mulţi şi-au pus speranţa în Vasile Cepoi şi speră că, poate aşa, vom reuşi să începem demersurile concrete pentru un Spital Regional de Urgenţă sau măcar pentru continuarea procesului de modernizare şi consolidare a spitalelor din judeţ, într-un ritm susţinut.

Nu pot să fac altceva decât să îi urez succes viitorului Ministru al Sănătăţii, să îl asigur de toată susţinerea mea şi de faptul că vom continua să colaborăm la fel de bine ca şi până acum.

Va fi sau nu va fi 50% la alegerile din vara pentru USL? Cu siguranta nu, iar acest lucru se datoreaza unor lucruri simple care tin de orgoliile politice si de incapacitatea celor doi reprezentanti ieseni ai USL la alegeri de a se suporta unul pe celalalt.

Istoria si simpatiile reciproce arata ca Nichita si Adomnitei, PSD si PNL s-au gratulat de-a lungul timpului cu termeni care numai a dragoste n-arata, gen hoti, infractori, incapabili, inconstienti, interesati de tunuri imobiliare, fara destule stelute, etc, etc.

Trecand peste zambetele pe care le provoaca complimentele aruncate in curtea PNL de catre PSD si invers, cu precadere Nichita catre Adomnitei, USL a inceput sa se loveasca de o serie de probleme foarte serioase in ceea ce priveste desemnarea candidatilor la alegerile locale.

La nivel national, nu exista judet unde nu sa nu existe tensiuni in aceasta alianta electorala. Din start, acest lucru duce la scaderea oricarei urme de optimism, mai ales in interiorul USL, in ceea ce priveste o buna functionare a aliantei la proximele alegerile.

La Iasi, in mai mult de 30 din localitatile din judet se candideaza separat. Ca sa nu mai vorbim de orasele mari, exceptie facand Iasul, unde se stie ca PSD si PNL candideaza la separat.

La Iasi situatia pare linistita, dar doar la suprafata, in conditiile in care Adomnitei nu-l suporta pe Nichita si viceversa. In afara de intalnirile unde vor fi obligati sa-si dea mana si sa zambeasca larg, nu vor fi multe ocazii sa ii vedem pe cei doi impreuna, stabilind si discutand despre strategia economica pentru un Iasi mai bun.

La acest moment, cand listele de depunere a candidaturilor se definitiveaza si se depun, se poate observa ca 50%- 50% este un procent care nu arata decat trocul politic. La nici unul dintre cele doua partide nu se vede macar o intentie, de suprafata macar, sa practice in alianta o competitivitate politica, de unde sa castige cei mai buni candidati.

Pana la urma dragoste cu forta nu se poate.

Teoretic, Relu Fenechiu are dreptate si nu cere nimic iesit din comun. Principial, cel mai corect este ca in momentul in care s-ar demara proiectul Autostrazii Iasi – Tg. Mures, situatia juridica a terenurilor, mai exact problema exproprierilor, sa fie clarificata, ca lucrarile sa inceapa intr-un mod corect.

Insa, sa nu uitam experienta soselei de centura, proiect inceput suta la suta de cei care cer acum lucruri pe care ei nu le-au facut. Se omite cu buna stiinta un lucru. Se demarase proiectul, se taiase si panglica dar exproprierile la soseaua de centura inca nu fusesera facute. Nici pana la acest moment, situatia exproprierilor nu este finalizata. Marea majoritate a terenurilor abia zilele viitoare urmeaza sa aiba o situatie juridica clara. Abia luni sau marti CNADNR va lua decizia finala pentru 460 de proprietati, cu o valoare estimata la 2,2 milioane lei.

Cele mai multe exproprieri s-au facut in ultimii ani, pe timpul Guvernarii PDL, si nu la inceputul proiectului atunci cand PNL era la guvernare. Sa nu uitam nici de problemele aparute anul trecut la Miroslava, in Valea Ursului si la Horpaz, unde exproprierile au fost un subiect fierbinte care si-a gasit rezolvare la mult timp dupa ce PNL s-a laudat ca a dat Iasului soseaua de centura. Cred ca era corect ca sa se fi intrebat inainte de a scrie comunicatul de presa care era situatia exproprierii in momentul in care s-a demarat soseaua de centura.

Pe langa faptul ca PNL nu a rezolvat situatia juridica a terenurilor incluse in acest proiect, a tratat oamenii in mod diferit, impartindu-i in cetateni de rand I si de rand II, cu etape si valori diferite la despagubire. Insa, acum, se cere sus si tare, ca pana la sfarsitul anului 2012 sa fie facute exproprierile in cazul viitoarei Autostrazi.

Totusi, sa nu uitam ca totusi cei care au vorbit de proiectul soselei de centura am fost eu si Dan Carlan. Dupa nenumarate discutii cu Gheorghe Nichita si cu secretarul de stat Constantin Dascalu, am reusit demararea proiectului soselei de centura, in conditiile in care la prima intalnire avuta la minister erau minim doua variante a acestui proiect.

Dupa plecarea PD de la guvernare, proiectul a ramas in gestionarea liberalilor. Ceea ce s-a intamplat stim cu totii.

Morala: Daca taceai, intelept ramaneai. PNL-istii sunt ultimii care pot veni in acest moment cu pretentii, pur electorale dealtfel, mai ales pe marginea unui subiect unde au avut zero performanta. Nu sunt in masura sa deschida o discutie pe marginea acestui proiect, in conditiile in care atunci cand au demarat un proiect similar l-au tratat cu superficialitate, lasandu-i pe cei care au venit mai apoi sa rezolve problema.

Nu mai avem primar. A disparut, probabil incovoiat de imensitatea fanteziilor pe care le promoveaza. Nici macar Gigi nu mai stie ce a inceput si ce trebuie sa termine. Totul a devenit un haos. De acest lucru si-a dat seama pana si el.

Acest lucru se vede numai prin simplul fapt ca Nichita a disparut. Promisiunile si declaratiile spumoase, furtunoase, facute cu patos si ardoare in fata iesenilor nu mai exista.

In schimb au aparut inaintasii, carne de tun in fata iesenilor nemultumiti de dezastrul din oras.

Sub atenta observatie a lui Nichita, Iasiul demult nu se mai ridica la nivelul renumelui pe care il are. Bunul nume al orasului Iasi, odata mandria Romaniei, s-a sters. In schimb a ramas dezamagirea. Nu numai a iesenilor, care se complac si s-au obisnuit dupa opt ani de conducere nichitista, dar mai ales a celor care vin in Iasi.

Nu numai ca primarul nu isi asuma esecurile, dar se ascunde in spatele unor copii, precum Sebastian Buraga sau Mihai Chirica. Mai ales atunci cand este vorba despre problemele grele ale Iasiului: CET Iasi SA, facturi enorme care n-au nici o treaba cu realitatea, calitatea dezastruoasa a drumurilor, transportul public, cainii comunitari, etc.

Poate ca in scurt timp, daca deja nu s-a intamplat, o sa-l vedem pe Buraga sau pe Chirica cum explica si de ce CSMS nu promoveaza in Liga I si nu ne-ar mira sa-i auzim pe cei doi cum ne explica tactica de joc sau strategia de transferuri.

Totusi, din cand in cand, ca un bibelou de portelan, cu grija ca sa nu se sparga, Nichita mai iese in fata presei si declara ca a mai contractat un proiect sau ca mai organizeaza un bal. Si cam atat. Urmarile si repercusiunile le suporta tot cei doi.

Ceea ce uita Gigi este ca nu Buraga si nu Chirica au candidat pentru fotoliul de primar al municipiului Iasi. Nu ei sunt vinovati pentru scurtcuitele din gandirea primarului si pentru modul si mai prost in care se aplica planurile grandioase ale acestuia.

Poate ca, in aceste conditii, ar fi bine sa ii vedem in postura de candidati la Primarie pe cei doi angajati ai sai, care si asa isi asuma lipsa de performanta a lui Nichita si incapacitatea acestuia de a gestiona pana si lucrurile cele mai simple, cum ar fi deszapezirea unui oras.

Tu ai candidat, tu sa raspunzi pentru ineficienta pe care ai promovat-o la rang de arta.

Astept raspuns cand primarul se va intoarce din concediu, cel mai probabil de la inceputul lunii mai.

PS: Anunt primit pe adresa cabinetului parlamentar: Dau disparut primarul Iasiului. Pentru oricine il gaseste, oferim o recompensa: o groapa din oras, pe alese ca sunt destule.

In caz contrar il declar nul, incepand cu luna iunie.

Cea mai importanta promisiune a primarului Gheorghe Nichita, care a cantarit intotdeuna greu in ochii alegatorilor, nu a fost respectata nicioadata. Primarul ales al Iasiului a promis, inca din 2004, ca va reusi sa scada pretului gigacaloriei, in asa fel incat iesenii sa isi permita sa achite facturile pe timp de iarna.

Dupa alti patru ani petrecuti pe scaunul de conducere din Palatul Roznovanu, primarul promitea din nou, in prag de campanie electorala ca va incerca, din nou, sa micsoreze pretul gigacaloriei. La acel moment, iesenii achitau 175 lei pe gigacalorie, unul dintre cele mai mari preturi din tara iar reabilitarea sistemului centralizat de incalzire era pe duca, CET Iasi SA abia trecand peste sezonul rece.

Dupa aproape 8 ani de mandat, iesenii primesc facturi de groaza, pretul gigacaloriei a crescut semnificativ iar CET-ul este in colaps. Totusi, primarul a realizat ca doar un investitor strategic poate sa repuna pe picioare sistemul de termoficare al orasului.

Nu putem sa nu ne aducem aminte cum, inainte de semnarea contractului cu Dalkia, Nichita promitea ca prezenta pe piata ieseana a operatorului care produce cea mai ieftina gigacalorie din Romania, de numai 124 lei, la Ploiesti, va reduce costurile de productie a gigacaloriei cu 30-35 la suta.

Afirmatiile primarului au fost demontate de timp. Astfel, iesenii au descoperit in propria factura ca trebuie sa scoata mai multi bani pentru plata acestora si ca nici un producator de energie din Romania nu produce si nu a produs gigacaloria la 124 de lei. La Ploiesti, asa cum se poate vedea din HCL 129/27.04.2011, Dalkia producea gigacaloria  197 de lei fara TVA, pret aproape de cel solicitat de aceasta firma in momentul cand au venit in Iasi. Dupa o luna s-au razgandit si au solicitat insa  265 de lei.

Astfel, primarul a reusit sa isi dinamiteze propria promisiune, intrarea Dalkiei in Iasi insemnand marirea pretului gigacaloriei de la 185 lei la 265 de lei.

Odata cu preluarea atributiilor CET Iasi, firma Dalkia pare a fi mostenit si metehnele sefilor centralei de termoficare, acuzati in dese randuri de lipsa de transparenta si deficiente de comunicare si umflarea facturilor.

Legea tacerii pare a fi una din regulile care stau la baza activitatii prestatorul francez, reprezentantii Dalkia uitand probabil faptul ca iesenii au dreptul de a primi informatii, nu doar obligatia de a plati, fara sa scrasneasca, ceea ce li se factureaza.

Secretomania etalata de noul operator a devenit evidenta inca din momentul negocierilor cu municipalitatea ieseana referitoare la preluarea serviciului de termoficare din oras iar dupa o luna mai tarziu, cand Dalkia a intrat efectiv in paine, oferind iesenilor agent termic, nici un reprezentant al societatii nu s-a sinchisit sa anunte oficial acest lucru.

La fel stau lucrurile si cu contractul dintre Primarie si Dalkia.

Cerut de toata lumea, actul de altfel unul public este pastrat si acum sub cheie, iar ca suspiciunile referitoare la lipsa de transparenta a societatii sa se transforme in convingerea ca Dalkia n-are nimic in comun cu notiunea de respect fata de clienti se vede in facturile emise de firma in lunile noiembrie si decembrie cand la valori pozitive a mediului ambient au aparut valori care au speriat consumatorii.

Pana in prezent, isenii nu au vazut  responsabilitate in privinta serviciilor publice la primarul Nichita.

Rezultatul se vede datorita prestatiei primarului Nichita, care prin lege are obligatii si responsabilitati clare in privinta serviciilor publice, deci, implicit si a serviciului de producere si furnizare a energiei termice.

Astazi, reprezentantii opozitiei au venit la balcon si s-au plimbat prin sala ca si cum erau veniti in programul de vizita.

Nu stiu daca iau bani sau nu pentru zilele de greva parlamentara, dar cert e ca prin actiunile lor reusesc sa aduca Parlamentul la un nivel de credibilitate extrem de scazut. Referitor  la afisele cu fotografiile parlamentarilor chiulangii, pe care nu le agreez in totalitate, acestea reflecta o masura de reciprocitate, ca raspuns la populismul, demagogia si smechereala parlamentarilor USL, cand, in 2010, au facut panourile cu parlamentarii PDL blamati pentru o serie de masuri dificile, dar importante pentru populatia Romaniei si pentru stabilitatea macroeconomica pe termen lung. Atunci ar fi putut sa aiba macar decenta sa puna alaturi de afisele in care ne ponegreau, propunerile pe care le considerau necesare, ca dovezi de buna credinta fata de electorat.

Ce s-a intamplat azi in Parlament este de fapt o prelungire a chiulului pe care parlamentarii USL l-au tras in colegii. Majoritatea celor care s-au plimbat astazi prin sala sunt cei care au ajuns o data sau de doua ori pe an prin colegii.

Tot ca raspuns al comportamentului de astazi, nu pot sa nu reamintesc perioada 2007 – 2008. Dupa ce alianta legitima formata din PNL si PD s-a rupt iar PNL a ramas singur la guvernare si dupa ce au impartit cu PSD pe sub masa fondurile si voturile alegatorilor, PD nu a fugit din sala si a blamat Guvernul de 18%.

Pana la urma democratia e un joc care trebuie inteles, indiferent de electorat si de colegii. Chiar daca nu e perfect, si nu e cel mai bun sistem este cel pe care il avem si trebuie sa ne comportam ca atare.

Asa ca dragi colegi parlamentari, atentie la titlu.

In nici 14 zile, 3 milioane lei, din banii iesenilor, s-au topit. Primarul Gheorghe Nichita a declarat ca fondurile alocate pentru astfel de situatii s-au epuizat, dupa o campanie masiva de deszaperire a muncipiului. Prin urmare, urmatorul pas a fost cel de a apela la Guvern pentru alocarea suplimentara a 5 milioane lei.

Logica primarului o intelegem cu totii si este buna pana la un anumit punct. Mai exact, pana la punctul in care ieseanul care are masina inzapezita, care abia abia mai circula pe strazile din oras si care nu are loc sa treaca pe stradutele din cartiere din cauza muntilor de zapada, se intreaba pe ce s-au dus 3 milioane lei.

Corect ar fi ca inainte de acest pas, primarul sa ne fi informat pe ce anume s-au dus banii, intr-un mod transparent si corect fata de toti cei care au trait zile de cosmar.

Atat in calitate de iesean, cat si de parlamentar, vreau sa stiu ce s-a intamplat cu banii. Pe ce s-au topit: cate sute mii de lei s-au dus pe utilaje, cate pe substantele necesare sau cate pe alte masuri luate pentru deblocarea orasului.

Nu cer nimic mai mult decat ce ni se cuvine.

Pe langa aceasta intrebare fireasca, pusa de catre orice iesean care a facut un pas in strada, se mai ridica un alt semn de intrebare. Daca cu 3 milioane lei s-a deblocat/curatat 10 la suta din oras, de ce doar 5 ar fi necesare pentru a se aduce situatia la normal. Pe ce criterii si calcule s-au cerut inca 5 milioane de lei?

Matematica primarului s-ar putea sa fie diferita fata de cea a iesenilor.

Dacă s-ar organiza alegerile iarna, oraşul ar fi curat lună. Nichita ar promite ca pînă şi fulgii de zăpadă să cadă numai în zone unde n-ar perturba traficul. Ar fi în stare să acopere oraşul cu totul ca să scape de problema zăpezii  mai uşor. În aceste zile însă nu cred că există ieşean care l-ar mai vota pe Nichita. Ar fi interesant de văzut care ar fi numărul de voturi pe care primarul în funcţie l-ar primi de la oameni. Oare ar mai primi toate cele 50 şi ceva de procente pe care se lăuda că le poate obţine de unul singur??? Poate, dacă votanţii n-ar rămîne înzăpeziţi sau îngheţaţi bocnă în staţiile de autobuz, iar din procent am tăia un zero.

Dar, cum alegerile sînt organizate pe timp de vară, Nichita mizează pe faptul că ieşenii uită prin ce calvar au trecut în lunile de iarnă. Astfel, sîntem nevoiţi să suportăm incapacitatea primarului de a face faţă sezonului rece. S-a ajuns într-un punct în care autorităţile anunţă că nu se mai descurcă în faţa unui fenomen absolut normal. Cine se aştepta să nu ningă iarna?

Culmea este că primarul a anunţat, într-o conferinţă de presă, că el nu a ştiut de situaţia de la Citadin, că societatea aflată în subordinea primăriei, adică a lui, nu are destule utilaje. A dat vina pe adjunct, spunînd că este plecat în concediu. Din declaraţiile lui înţelegem atunci că rolul lui este de marionetă, de figură care dă bine la public, iar că treaba o fac adjuncţii. Iar dacă aceştia sînt plecaţi, Iaşul se duce la vale. Este revoltător că un oraş ca Iaşul să fie înghiţit de nămeţi. Dar mai revoltător este felul în care  primarul ridică din umeri şi dă vina pe subordonaţi. Oricine altcineva este de vină, numai el nu.

Ar fi uşor să spun că este nevoie de demisia primarului. Dar în condiţiile în care nu o s-o facă, nu avem altceva de făcut decît să aşteptăm să treacă iarnă, iar natura să facă treaba primarului. Nu mai este nevoie să spun nici că avem un primar incompetent, dezinteresat şi care vorbeşte ca să se afle în treabă. A demonstrat-o însă de unul singur.

Pentru toţi românii Iaşul este unul dintre cele mai importante centre culturale din ţară, un oraş unde s-au născut poate cele mai importante evenimente ce au conturat România aşa cum o ştim noi astăzi. Însă mulţi dintre noi, ieşenii, am uitat să respectăm şi să valorificăm această latură a oraşului. Printre cei care au făcut acest lucru se pare că sînt şi consilierii judeţeni PSD şi PNL care au pus cultura pe ultimul loc în lista priorităţilor.

Iată un exemplu recent: Academia Româna, filiala Iaşi, una dintre cele mai prestigioase instituţii din ţară, riscă să rămînă sub cerul liber din cauza acestor consilieri judeţeni care şi-au pierdut puterea de discenămînt şi blochează orice proiect de hotărîre, indiferent de repercusiuni. În urma unor revendicări, Academia Romană a pierdut o serie de terenuri şi clădiri, de unde şi solicitarea instituţiei de a concesiona un imobil de la Consiliul Judeţean pe care să-l reabiliteze şi folosească în următorii ani. Solicitarea este firească în condiţiile în care instituţia centrală are doar cîteva filiale în ţară, iar una dintre acestea fiind la Iaşi, tocmai pentru că Iaşul este un centru cultural.

Să nu judecăm însă cu două jumătăţi de măsură. Pe deoparte, să iasă Gheorghe Nichita şi Relu Fenechiu şi să laude Iaşul, să îi atribuie valenţele unui oraş cultural, să accepte şi să-i laude tradiţia, iar pe cealaltă parte consilierii judeţeni subordonaţi lor să saboteze o instituţie care nu este altceva decît parte a culturii pe care cei doi lideri o promovează.

Scuzele şi argumentele oferite de către consilierii PSD şi PNL nu sînt încărcate de veridicitatea şi convingerea necesară să ne facă să înţelegem că nu este vorba doar de o decizia impusă de liderul de partid care a explicat clar că orice proiect trebuie atacat. Academia Română nu are nici o treabă cu lupta politică, iar această instituţie emblemă pentru Iaşi nu trebuie să cadă victima disputelor politice. Din păcate, pînă în prezent, consilierii judeţeni USL nu au făcut altceva decît să lovescă în Academia Română, din dorinţa clară de a lovi în conducerea CJ. Sper că pînă mîine, cînd subiectul va fi repus pe masă consilierilor, aceştia să îşi revizuiască punctul de vedere, să lase la o parte interesele proprii şi să aibă puterea să ia o hotărîre pozitivă în legătură cu acest subiect, fără să urmeze orbeşte directivele date pe linie de partid.