Deputatul Petru Movila impreuna cu Laura Albu, reprezentanta Centrului de Mediere si Securitate Comunitara Iasi, a initiat o companie de promovare a legii impotriva violentei in familie.

Numai in cursul zilei de astazi, aproximativ o suta de femei din comuna Prisacani au primit asistenta in ceea ce priveste violenta in familie, eveniment organizat la invitatia Lilianei Moscu, presedinta Asociatiei Uita de Lacrimi.

Doamnelor si domnisoarelor din comuna le-au fost prezentate modificarile aduse legii combaterii violentei in familie. Noul text de lege, promulgat in cursul zilei de ieri de catre Presedintele Traian Basescu, a fost adus la cunostinta acestora, totodata fiindu-le furnizate toate informatiile necesare legate de modul in care se pot proteja de partenerii de viata violenti.

“Este nevoie de o promovare intensa a acestei legi, mai ales in mediul rural, acolo unde de cele mai multe ori femeile in special, nu stiu care sunt metodele prin care se pot apara de partenerii de viata care au devenit violenti si care le abuzeaza in mod constant, fizic sau emotional. Am inceput o campanie de promovare a legii impotriva violentei in familie pentru ca este extrem de important ca toti cei care au fost agresati, fie ca este vorba despre sotii, parinti, bunici, copii si de ce nu soti, sa cunoasca toate metodele prin care se pot proteja, dar mai ales institutiile si persoanele calificate de la care pot cere ajutor.

Chiar daca am reusit sa modificam legislatia si sa promovam o lege care se armonizeaza cu cerintele europene dar si cu realitatea, eu sper ca numarul cazurilor in care se va face uz de noile prevederi sa fie cat mai putine”, a explicat deputatul Petru Movila.

Campania se va desfasura si in cursul saptamanii viitoare, alaturi de deputatul Petru Movila fiind in continuare si Laura Albu, reprezentanta organizatiei non-guvernamentale cu care s-a colaborat indeaproape la perfectarea legii impotriva violentei in familie.

Timp de doua zile, Iasiul va fi capitala a doua tari, locul unde se vor pune bazele unor proiecte de maxima importanta pentru Romania, pentru Republica Moldova, dar si pentru Uniunea Europeana.

Ministrii celor doua cabinete vor veni la Iasi, pentru a participa la sedinta comuna de guvern, prima actiune de amploare in politica externa a actualului cabinet Ungureanu.

Discutiile dintre cele doua parti vor fi axate pe colaborarea bilaterala, cu accent pe domeniile energiei, transporturilor, administratiei, securitatii sociale si educatiei.

Principalele puncte de discutie se refera la o serie de proiecte comune din domeniul transporturilor si energiei, cum ar fi cel al liniei electrice Falciu – Gotesti, sau cel legat de conducta de interconectare pe gaz natural Ungheni – Iasi. De asemenea, se va discuta si despre sprijinul pe care Romania il va acorda pentru o apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeana. Aceasta intalnire interguvernamentala reprezinta un proiect important pentru agenda bilaterala, care ofera oportunitatea stabilirii unor pasi importanti in ceea ce priveste cooperarea dintre cele doua tari pentru anul 2012.

La sfarsitul intalnirii premierii Mihai Razvan Ungureanu si Vlad Filat vor semna o serie de documente, moment care poate duce la confirmarea disponibilitatii de cooperare in ceea ce priveste integrarea europeana a Republicii Moldova. In acest context, cel mai important va fi Planul de Actiune pentru implementarea Declaratiei privind instituirea unui parteneriat strategic intre Romania si Republica Moldova pentru integrarea europeana a celei din urma, semnata deja la nivel de presedinte, in aprilie 2010. Documentul ce se va semna maine va asigura cadrul cooperarii bilaterale in toate domeniile si sustine consolidarea integrarii europene a Republicii Moldova.

Cred ca aceasta intalnire, este demersul cel mai bun, in aceasta perioada, si ca in acest mod se vor concretiza exact proiectele de cooperare dintre cele doua tari. Dupa aceasta intalnire se va trece la o serie de proiecte concrete, de unde ambele tari vor avea de castigat, asa cum s-a intamplat si pana acum. In principal, cred ca, multe din aspectele ce vor fi discutate in aceste zile, vor fi finalizate, cel mai probabil, prin acorduri, mai ales in ceea ce priveste transportul de gaze, constructia de poduri si schimburile de studenti.

Noi am cooperat pe mai multe planuri cu autoritatile de la Chisinau. Ma refer aici, mai ales, la pregatirea negocierilor cu Uniunea Europeana, in ceea ce priveste aderarea cat mai rapida a Moldovei, dar si la sprijinirea proiectelor aflate deja in derulare.

Consolidarea parteneriatului dintre cele doua tari va veni in sprijinul cetatenilor de pe ambele maluri ale Prutului. Am fost unul dintre sustinatorii si promotorii relatiilor dintre Republica Moldova si Romania si de aceea cunosc importanta continuarii colaborarii si consolidarii relatiilor bilaterale (>>).

Din acest punct de vedere sunt foarte multumit de faptul ca s-a reusit organizarea unei astfel de sedinte comune a celor doua Guverne, moment reprezentativ in ceea ce priveste relatiile diplomatice dintre cele doua tari. Sunt convins de faptul ca aceasta prima sedinta va fi urmata si de altele, mai ales dupa ce vom reusi sa identificam un numar de proiecte viabile, concrete si care se vor preta cerintelor celor doua tari, dar si ale Uniunii Europene.

Cred ca aceasta intalnire, are si o semnificatie simbolica, mai ales pentru noi iesenii. Ca simplu parlamentar sunt mandru de faptul ca s-a reusit organizarea unui eveniment de o astfel de amploare si importanta. In schimb, ca parlamentar de Iasi nu pot sa nu remarc locul important pe care Iasiul il ocupa in acest moment. Nu este putin faptul ca s-a decis ca aceasta intalnire sa fie organizata aici. In aceste conditii, Iasiul poate reprezenta punctul comun din sfera de interes a celor doua tari, mai ales in ceea ce priveste desfasurarea proiectelor ce stau la baza unei cooperari economice si sociale.

Nu trebuie uitat nici faptul ca, pe langa argumentul ce tine de amplasarea geografica strategica la granita dintre cele doua tari, Iasiul a desfasurat o activitate sustinuta pentru cooperarea transfrontaliera, avand ca obiectiv dezvoltarea comunitara si economica a zonelor invecinate. In ultimii ani au fost demarate o serie de proiecte comune, ale caror rezultate pot contribui si pe viitor la dezvoltarea activitatilor din cele doua tari.

Cred, si am sustinut inca din momentul in care am decis sa infiintez primul primul cabinet parlamentar din Romania la Chisinau, faptul ca judetul Iasi poate deveni unul dintre cei mai importanti parteneri in ceea ce priveste continuarea procesului intern de reforma in vederea apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeana, dat fiind amplasarea geografica si istoricul relatiilor de colaborare dintre zonele invecinate.

Asa cum spunea si actualul prim ministru atunci cand ocupa scaunul de Ministru de Externe, Romania reprezinta sansa europeana a Republicii Moldova, o sansa extrem de aproape care nu trebuie sa reprezinte altceva decat o buna cooperare, si nu in ultimul rand, o continua si apasata confirmare a politicilor duse pana in prezent.

Consider că da, încă mai sînt şanse pentru salvarea a ceea ce a mai rămas din fostul combinat de utilaj greu. După o privatizare eşuată, în perioada guvernării Năstase, respectiv 2003, după mai multe tergiversări privitoare la retehnologizarea unităţii şi investiţii în mediu asumate de cumpărătorul Fortus, după rezilierea contractului de privatizare şi preluarea firmei de către AVAS, s-a ajuns, inevitabil, la situaţia reorganizării societăţii şi numirea unui administrator special de către instanţă.

Planul de reorganizare, întocmit în pripă de către lichidatorul numit, prevedea vînzarea unor active şi disponibilizarea personalului contractual. Deşi a fost contestat în instanţă planul de organizare, dar şi lichidatorul numit de judecător, firma desemnată cu reorganizarea Fortus a procedat la înstrăinarea mai multor active şi la disponibilizarea unui număr mare de salariaţi.

La această dată, instanţa a decis anularea planului de reorganizare, întocmirea altui plan şi prezentarea judecătorului în luna martie, precum şi numirea altui lichidator la societatea Fortus SA.

Societatea înregistrează debite către terţi, principalul creditor fiind statul, prin intermediul ANAF, cu aproximativ 80 % din datoriile firmei.

Există posibilitatea vînzării activelor Fortus SA, dar vînzarea se va face la un preţ derizoriu în condiţiile în care piaţa imobiliară a scăzut puternic, dezvoltatorii imobiliari aproape că au încetat activitatea, iar terenurile societăţii nu sînt amplasate într-o zonă de interes. În acest caz, statul nu ar avea decît depierdut. Fără a lua în calcul problema socială a celor aproape 1.000 de angajaţi şi familiile acestora.

Există şi posibilitatea declarării falimentului societăţii, caz în care statul nu ar cîştiga mai nimic.

Soluţia pe care o propun este în concordanţă cu legislaţia românească şi cea europeană, nu poate fi interpretată ca ajutor  de stat şi cred că ar aduce numai avantaje statului, atît financiare cît şi sociale.

Principalele active care contribuie la buna desfăşurarea a procesului tehnologic a SC Fortus SA se pot constitui într-un pachet care, la solicitarea principalului creditor, ANAF, şi cu votul acestuia la masa credală, poate fi ″dat în plată″, conform legislaţiei în vigoare, pentru acoperirea şi/sau stingerea debitului principalului creditor, adică ANAF. SC Fortus SA ar rămîne cu destule active şi terenuri care pot fi valorificate de lichidatorul desemnat de instanţă pentru îndestularea masei credale.

Odată ajuns în proprietatea ANAF, pachetul cu principalele active necesare desfăşurării activităţii de bază a firmei poate fi concesionat, conform legislaţiei în vigoare, pe bază de licitaţie sau de negociere directă, unui agent economic care desfăşoară aceeaşi activitate de bază ca şi SC Fortus SA. Concesionarea poate fi făcută pe o perioadă determinată de timp, cu plata unei redevenţe anuale către ANAF şi cu respectarea prevederilor legislaţiei privitoare la concesionarea unui bun.

Statul are posibilitatea astfel de a recupera datoria pe care o înregistrează SC Fortus SA la bugetul consolidat de stat şi sde rezolvă şi problema socială a salariaţilor, concesionarul avînd la dispoziţie forţă calificată de muncă.

Ar fi salvat astfel ultimul combinat de utilaj greu din ţară, combinat care mai deţine, încă, unele utilaje unicat în Europa.

Faptul ca Gheorghe Nichita este un primar incompetent nu mai este un secret pentru nimeni. Insa, pe masura ce trece timpul – aliatul sau din campania 2008- tot mai multi ieseni se conving de asta. Nici macar primarul nu se mai chinuie sa ascunda acest lucru.

In cursul zilei de astazi, s-a anuntat ca CET Iasi SA va intra in insolventa. Astfel, s-a oficializat inca un esec al administratiei Nichita, venit imediat dupa ce acesta nu a reusit sa faca fata unui lucru extrem de banal si de asteptat – iarna.

Au durat aproape opt ani pana ca primarul sa realizeze ca este depasit de situatie si ca cel mai bun lucru pentru ieseni este sa privatizeze CET-ul. A reusit sa faca asta dupa ce zeci de mii de ieseni au indurat ierni in frig si saptamani intregi fara apa calda.

Modul in care a facut-o a urmat intru totul o practica nichitista, impamantenita in anii in care a transformat orasul intr-un haos, cand nici un lucru inceput nu a fost dus la bun sfarsit. Toate proiectele anuntate cu surle si trambite au inceput, au intors orasul cu susul in jos si au fost trase pe linie moarte. Asta se vede cu ochiul liber.

La fel s-a intamplat si la CET. Privatizarea termocentralei a fost unul dintre putinele lucruri pe care le-am apreciat. Insa, modul in care Nichita a parafat actele ridica nu cateva, ci mai multe semne de intrebare.

Am incercat, atat in calitate de parlamentar, cat si de simplu iesean, sa primesc o serie de informatii legate de contractul incheiat cu Dalkia. Lucru firesc pentru ca pana la urma, CET-ul inseamna o parte a vietii iesenilor, bunuri din patrimoniul unui oras condus de un manager ineficient si pe alocuri chiar incompetent.

Adresa prin care am cerut o serie de informatii legate de contractul de prestari servicii de termoficate incheiat cu Dalkia a fost trimisa pe data de 11 octombrie 2011. Mi s-a parut normal sa fac acest lucru in conditiile in care am fost unul dintre parlamentarii de Iasi, printre putinii, care a militat pentru proiectele Iasiului si care s-a implicat direct in problema CET Iasi SA, mai ales atunci cand mii de ieseni au ramas fara apa calda.

Nici pana la acest moment nu am primit un raspuns de la Primaria Municipiului Iasi, desi au trecut toate termenele posibile, specificate in legislatie.

Nu mi se pare normal, ca o institutie care ar trebui sa lucreze in beneficiul, in folosul iesenilor, unde salariatii sunt platiti din banii contribuabililor, sa nu raspunda la o simpla adresa, unde s-au cerut informatii generale, de bun simt si in interesul tuturor.

Acest lucru arata ca Nichita se crede mai presus de lege, ca nu se sinchiseste sa raspunda intrebarilor pertinente atat timp cat acestea il deranjeaza, sau nu considera ca e in interesul lui sa ofere o explicatie.

Inca o data se demonstreaza ca, in Primaria Iasi nimic nu misca fara aprobarea unui nou, dar mic, inca, stapan pe plantatia sa.

Chiar daca nu m-am simpatizat mereu cu senatorul Mihaela Popa si oricat de grele ar fi fost discutiile dintre noi, am pastrat intotdeuna remarcile la un nivel corect si am respectat-o in primul rand ca si coleg parlamentar.

Iesirea senatorului PSD Dan Sova la adresa Mihaelei Popa nu are scuze. Indiferent de cine era vorba, fie ca era Mihaela Popa sau orice alt coleg din Parlament, comportamentul de zilele trecute al lui Sova este inacceptabil.

Nu stiu daca Dan Sova este sau nu nepotul unui alt politician care impartea legalitatea cu mitraliera pe stadioane, dar cert este ca iesirea sa este condamnabila, reusind performanta de a duce imaginea Parlamentului la cel mai jos nivel de mitocanie.

Cred ca acesta a fost un exemplu clar de ceea ce poate face politica dintr-un om nepregatit sa faca parte din Parlament si sa ia decizii in numele oamenilor. La fel, cred ca acest atac arata ca Opozitia e dispusa la orice, Sova devenind imaginea standard a multor alti uselisti, care nu mai stiu altceva decat sa isi atace colegii din coalitia de guvernamant. Din pacate, asa cum se si vede, opozitia isi continua absolut debusolata, atacul, din lipsa de solutii si argumente pentru iesirea din greva parlamentara.

Dezaprob in totalitate comportamentul senatorului Sova si condamn astfel de gesturi care nu au legatura cu cei sapte ani de acasa.

Deja s-a ajuns la un nivel unde nu mai este joc politic ci ura, disperare,obraznicie sau mitocanie, dupa caz si personaj.

Cea mai importanta promisiune a primarului Gheorghe Nichita, care a cantarit intotdeuna greu in ochii alegatorilor, nu a fost respectata nicioadata. Primarul ales al Iasiului a promis, inca din 2004, ca va reusi sa scada pretului gigacaloriei, in asa fel incat iesenii sa isi permita sa achite facturile pe timp de iarna.

Dupa alti patru ani petrecuti pe scaunul de conducere din Palatul Roznovanu, primarul promitea din nou, in prag de campanie electorala ca va incerca, din nou, sa micsoreze pretul gigacaloriei. La acel moment, iesenii achitau 175 lei pe gigacalorie, unul dintre cele mai mari preturi din tara iar reabilitarea sistemului centralizat de incalzire era pe duca, CET Iasi SA abia trecand peste sezonul rece.

Dupa aproape 8 ani de mandat, iesenii primesc facturi de groaza, pretul gigacaloriei a crescut semnificativ iar CET-ul este in colaps. Totusi, primarul a realizat ca doar un investitor strategic poate sa repuna pe picioare sistemul de termoficare al orasului.

Nu putem sa nu ne aducem aminte cum, inainte de semnarea contractului cu Dalkia, Nichita promitea ca prezenta pe piata ieseana a operatorului care produce cea mai ieftina gigacalorie din Romania, de numai 124 lei, la Ploiesti, va reduce costurile de productie a gigacaloriei cu 30-35 la suta.

Afirmatiile primarului au fost demontate de timp. Astfel, iesenii au descoperit in propria factura ca trebuie sa scoata mai multi bani pentru plata acestora si ca nici un producator de energie din Romania nu produce si nu a produs gigacaloria la 124 de lei. La Ploiesti, asa cum se poate vedea din HCL 129/27.04.2011, Dalkia producea gigacaloria  197 de lei fara TVA, pret aproape de cel solicitat de aceasta firma in momentul cand au venit in Iasi. Dupa o luna s-au razgandit si au solicitat insa  265 de lei.

Astfel, primarul a reusit sa isi dinamiteze propria promisiune, intrarea Dalkiei in Iasi insemnand marirea pretului gigacaloriei de la 185 lei la 265 de lei.

Odata cu preluarea atributiilor CET Iasi, firma Dalkia pare a fi mostenit si metehnele sefilor centralei de termoficare, acuzati in dese randuri de lipsa de transparenta si deficiente de comunicare si umflarea facturilor.

Legea tacerii pare a fi una din regulile care stau la baza activitatii prestatorul francez, reprezentantii Dalkia uitand probabil faptul ca iesenii au dreptul de a primi informatii, nu doar obligatia de a plati, fara sa scrasneasca, ceea ce li se factureaza.

Secretomania etalata de noul operator a devenit evidenta inca din momentul negocierilor cu municipalitatea ieseana referitoare la preluarea serviciului de termoficare din oras iar dupa o luna mai tarziu, cand Dalkia a intrat efectiv in paine, oferind iesenilor agent termic, nici un reprezentant al societatii nu s-a sinchisit sa anunte oficial acest lucru.

La fel stau lucrurile si cu contractul dintre Primarie si Dalkia.

Cerut de toata lumea, actul de altfel unul public este pastrat si acum sub cheie, iar ca suspiciunile referitoare la lipsa de transparenta a societatii sa se transforme in convingerea ca Dalkia n-are nimic in comun cu notiunea de respect fata de clienti se vede in facturile emise de firma in lunile noiembrie si decembrie cand la valori pozitive a mediului ambient au aparut valori care au speriat consumatorii.

Pana in prezent, isenii nu au vazut  responsabilitate in privinta serviciilor publice la primarul Nichita.

Rezultatul se vede datorita prestatiei primarului Nichita, care prin lege are obligatii si responsabilitati clare in privinta serviciilor publice, deci, implicit si a serviciului de producere si furnizare a energiei termice.

Astazi, reprezentantii opozitiei au venit la balcon si s-au plimbat prin sala ca si cum erau veniti in programul de vizita.

Nu stiu daca iau bani sau nu pentru zilele de greva parlamentara, dar cert e ca prin actiunile lor reusesc sa aduca Parlamentul la un nivel de credibilitate extrem de scazut. Referitor  la afisele cu fotografiile parlamentarilor chiulangii, pe care nu le agreez in totalitate, acestea reflecta o masura de reciprocitate, ca raspuns la populismul, demagogia si smechereala parlamentarilor USL, cand, in 2010, au facut panourile cu parlamentarii PDL blamati pentru o serie de masuri dificile, dar importante pentru populatia Romaniei si pentru stabilitatea macroeconomica pe termen lung. Atunci ar fi putut sa aiba macar decenta sa puna alaturi de afisele in care ne ponegreau, propunerile pe care le considerau necesare, ca dovezi de buna credinta fata de electorat.

Ce s-a intamplat azi in Parlament este de fapt o prelungire a chiulului pe care parlamentarii USL l-au tras in colegii. Majoritatea celor care s-au plimbat astazi prin sala sunt cei care au ajuns o data sau de doua ori pe an prin colegii.

Tot ca raspuns al comportamentului de astazi, nu pot sa nu reamintesc perioada 2007 – 2008. Dupa ce alianta legitima formata din PNL si PD s-a rupt iar PNL a ramas singur la guvernare si dupa ce au impartit cu PSD pe sub masa fondurile si voturile alegatorilor, PD nu a fugit din sala si a blamat Guvernul de 18%.

Pana la urma democratia e un joc care trebuie inteles, indiferent de electorat si de colegii. Chiar daca nu e perfect, si nu e cel mai bun sistem este cel pe care il avem si trebuie sa ne comportam ca atare.

Asa ca dragi colegi parlamentari, atentie la titlu.

In nici 14 zile, 3 milioane lei, din banii iesenilor, s-au topit. Primarul Gheorghe Nichita a declarat ca fondurile alocate pentru astfel de situatii s-au epuizat, dupa o campanie masiva de deszaperire a muncipiului. Prin urmare, urmatorul pas a fost cel de a apela la Guvern pentru alocarea suplimentara a 5 milioane lei.

Logica primarului o intelegem cu totii si este buna pana la un anumit punct. Mai exact, pana la punctul in care ieseanul care are masina inzapezita, care abia abia mai circula pe strazile din oras si care nu are loc sa treaca pe stradutele din cartiere din cauza muntilor de zapada, se intreaba pe ce s-au dus 3 milioane lei.

Corect ar fi ca inainte de acest pas, primarul sa ne fi informat pe ce anume s-au dus banii, intr-un mod transparent si corect fata de toti cei care au trait zile de cosmar.

Atat in calitate de iesean, cat si de parlamentar, vreau sa stiu ce s-a intamplat cu banii. Pe ce s-au topit: cate sute mii de lei s-au dus pe utilaje, cate pe substantele necesare sau cate pe alte masuri luate pentru deblocarea orasului.

Nu cer nimic mai mult decat ce ni se cuvine.

Pe langa aceasta intrebare fireasca, pusa de catre orice iesean care a facut un pas in strada, se mai ridica un alt semn de intrebare. Daca cu 3 milioane lei s-a deblocat/curatat 10 la suta din oras, de ce doar 5 ar fi necesare pentru a se aduce situatia la normal. Pe ce criterii si calcule s-au cerut inca 5 milioane de lei?

Matematica primarului s-ar putea sa fie diferita fata de cea a iesenilor.

Dacă s-ar organiza alegerile iarna, oraşul ar fi curat lună. Nichita ar promite ca pînă şi fulgii de zăpadă să cadă numai în zone unde n-ar perturba traficul. Ar fi în stare să acopere oraşul cu totul ca să scape de problema zăpezii  mai uşor. În aceste zile însă nu cred că există ieşean care l-ar mai vota pe Nichita. Ar fi interesant de văzut care ar fi numărul de voturi pe care primarul în funcţie l-ar primi de la oameni. Oare ar mai primi toate cele 50 şi ceva de procente pe care se lăuda că le poate obţine de unul singur??? Poate, dacă votanţii n-ar rămîne înzăpeziţi sau îngheţaţi bocnă în staţiile de autobuz, iar din procent am tăia un zero.

Dar, cum alegerile sînt organizate pe timp de vară, Nichita mizează pe faptul că ieşenii uită prin ce calvar au trecut în lunile de iarnă. Astfel, sîntem nevoiţi să suportăm incapacitatea primarului de a face faţă sezonului rece. S-a ajuns într-un punct în care autorităţile anunţă că nu se mai descurcă în faţa unui fenomen absolut normal. Cine se aştepta să nu ningă iarna?

Culmea este că primarul a anunţat, într-o conferinţă de presă, că el nu a ştiut de situaţia de la Citadin, că societatea aflată în subordinea primăriei, adică a lui, nu are destule utilaje. A dat vina pe adjunct, spunînd că este plecat în concediu. Din declaraţiile lui înţelegem atunci că rolul lui este de marionetă, de figură care dă bine la public, iar că treaba o fac adjuncţii. Iar dacă aceştia sînt plecaţi, Iaşul se duce la vale. Este revoltător că un oraş ca Iaşul să fie înghiţit de nămeţi. Dar mai revoltător este felul în care  primarul ridică din umeri şi dă vina pe subordonaţi. Oricine altcineva este de vină, numai el nu.

Ar fi uşor să spun că este nevoie de demisia primarului. Dar în condiţiile în care nu o s-o facă, nu avem altceva de făcut decît să aşteptăm să treacă iarnă, iar natura să facă treaba primarului. Nu mai este nevoie să spun nici că avem un primar incompetent, dezinteresat şi care vorbeşte ca să se afle în treabă. A demonstrat-o însă de unul singur.

Pentru toţi românii Iaşul este unul dintre cele mai importante centre culturale din ţară, un oraş unde s-au născut poate cele mai importante evenimente ce au conturat România aşa cum o ştim noi astăzi. Însă mulţi dintre noi, ieşenii, am uitat să respectăm şi să valorificăm această latură a oraşului. Printre cei care au făcut acest lucru se pare că sînt şi consilierii judeţeni PSD şi PNL care au pus cultura pe ultimul loc în lista priorităţilor.

Iată un exemplu recent: Academia Româna, filiala Iaşi, una dintre cele mai prestigioase instituţii din ţară, riscă să rămînă sub cerul liber din cauza acestor consilieri judeţeni care şi-au pierdut puterea de discenămînt şi blochează orice proiect de hotărîre, indiferent de repercusiuni. În urma unor revendicări, Academia Romană a pierdut o serie de terenuri şi clădiri, de unde şi solicitarea instituţiei de a concesiona un imobil de la Consiliul Judeţean pe care să-l reabiliteze şi folosească în următorii ani. Solicitarea este firească în condiţiile în care instituţia centrală are doar cîteva filiale în ţară, iar una dintre acestea fiind la Iaşi, tocmai pentru că Iaşul este un centru cultural.

Să nu judecăm însă cu două jumătăţi de măsură. Pe deoparte, să iasă Gheorghe Nichita şi Relu Fenechiu şi să laude Iaşul, să îi atribuie valenţele unui oraş cultural, să accepte şi să-i laude tradiţia, iar pe cealaltă parte consilierii judeţeni subordonaţi lor să saboteze o instituţie care nu este altceva decît parte a culturii pe care cei doi lideri o promovează.

Scuzele şi argumentele oferite de către consilierii PSD şi PNL nu sînt încărcate de veridicitatea şi convingerea necesară să ne facă să înţelegem că nu este vorba doar de o decizia impusă de liderul de partid care a explicat clar că orice proiect trebuie atacat. Academia Română nu are nici o treabă cu lupta politică, iar această instituţie emblemă pentru Iaşi nu trebuie să cadă victima disputelor politice. Din păcate, pînă în prezent, consilierii judeţeni USL nu au făcut altceva decît să lovescă în Academia Română, din dorinţa clară de a lovi în conducerea CJ. Sper că pînă mîine, cînd subiectul va fi repus pe masă consilierilor, aceştia să îşi revizuiască punctul de vedere, să lase la o parte interesele proprii şi să aibă puterea să ia o hotărîre pozitivă în legătură cu acest subiect, fără să urmeze orbeşte directivele date pe linie de partid.