Pe data de 16 mai 2012 se împlinesc 200 de ani de când, în urma păcii de la Bucureşti dintre imperiul Ţarist şi cel Otoman, principatul Moldovei a fost rupt în două, partea de răsărit fiind ocupată de către Rusia. Pacea s-a încheiat în Hanul lui Manuc, ea constituind un abuz şi o încălcare gravă a dreptului internaţional din acea perioadă, principatul Moldovei nefiind un teritoriu Otoman, care să ofere imperiului dreptul de a ceda teritorii care nu îi apaţin de drept.
Împlinirea a 200 de ani de la anexarea Basarabiei la fostul Imperiu Ţarist este comentată diferit în presa de la Chişinău, ea fiind interpretată fie ca eliberare de sub dominaţia otomană, fie ca ocupaţie de către imperiul rus.

Pe parcursul războiului ruso-turc din 1806-1812 zeci de mii de moldoveni s-au înrolat în armata rusă, în speranţa de a elibera Ţara Moldovei de sub dominaţia otomană, scrie Moldavskie Vedomosti. ‘Visul acestora însă nu s-a realizat pe deplin, deoarece doar o parte a Ţării Moldovei a fost eliberată’, menţionează ziarul.

Istoricii contactaţi de ziarul Adevărul definesc ca ocupaţie perioada în care actualul teritoriu al Republicii Moldova a fost în componenţa Imperiu Rus. Dacă în primii ani, basarabenii au fost amăgiţi cu o autonomie, în anii 1860-1870 limba rusă a pătruns în toate bisericile, şcolile, dar şi în administraţie. Astfel, românii din stânga Prutului au absentat de la procesul de creare a naţiunii române moderne, rămânând cu identitatea lor regională. Către anul 1900, doar 5-7% dintre basarabeni făcuseră câţiva ani de şcoală, dar şi aceia, în majoritatea absolută, cunoşteau doar rusa. Experimentele au continuat într-o formă mai agresivă, dar şi cu mai multe jertfe, după cea de-a doua ocupare a Basarabiei, din 1940.

‘Două sute s-au dus. Cum va arăta R. Moldova peste o sută de ani?’, se întreaba Constantin Tănase în ziarul Timpul. El consideră că manifestaţiile de comemorare au trecut practic neobservate pe ambele maluri ale Prutului. ‘Cu excepţia comunităţii ştiinţifice a istoricilor şi a unor forţe politice, necontrolate de ruşi, intelectualitatea şi clasa politică de pe ambele maluri ale Prutului au dat dovadă de oportunism, laşitate şi chiar ticăloşenie’, se menţionează în articol. ‘Dacă laşitatea naţională şi ticăloşenia politică vor fi şi în continuare cartea noastră de vizită, la alt trist jubileu, peste o sută de ani, s-ar putea ca în R. Moldova să nu mai rămână niciun român’, mai scrie Constantin Tănase.

Timpul se referă miercuri şi la anunţul primarului de Comrat (capitala autonomiei găgăuze n.red), Nicolai Dudoglo, privind posibilitatea de a renunţa la drapelul de stat. Acesta s-a plâns de ‘procesul de românizare’ iniţiat de autorităţile centrale şi a declarat că va refuza recunoaşterea însemnelor Republicii Moldova. Ziarul subliniază că deşi există găgăuzi şi în Dobrogea (România), în Bulgaria şi în alte zone din Balcani, lor nu li se recunoaşte autonomia decât în Republica Moldova, unde au fost aduşi în secolul al XIX-lea.

‘Chişinăul recucereşte piaţa de peste Nistru’, titrează Adevărul. În primele patru luni ale anului livrările de mărfuri moldoveneşti în stânga Nistrului au crescut de 5,8 ori faţă de aceeaşi perioadă din 2011 şi au ajuns la 34 de milioane de dolari, arată statisticile aşa-zisului serviciu vamal din Transnistria. Potrivit aceloraşi date, şi livrările de mărfuri transnistrene în Moldova de pe malul drept al Nistrului au crescut în această perioadă, dar nu cu acelaşi ritm, şi au constituit 64 de milioane de dolari. Specialiştii explică fenomenul în special prin decizia din 17 ianuarie 2012 a noului lider de la Tiraspol de a anula taxa de 100% aplicată la importul de produse moldoveneşti din dreapta Nistrului.
Sursa: epochtimes-romania.com

Purtatorul de cuvant al Primariei Municipiului Iasi, Gheorghe Nichita, a inceput sa sune candidatii PDL la alegerile locale pentru a-i convinge sa candideze din partea PSD.

Rusinica!!!

La cat de mare si umflat e PSD la Iasi, nu intelege lumea de ce mai are nevoie de cativa primari PDL.

Poate ca soarele si lumina noastra, a moldovenilor, ar trebui sa explice.

Teoretic, Relu Fenechiu are dreptate si nu cere nimic iesit din comun. Principial, cel mai corect este ca in momentul in care s-ar demara proiectul Autostrazii Iasi – Tg. Mures, situatia juridica a terenurilor, mai exact problema exproprierilor, sa fie clarificata, ca lucrarile sa inceapa intr-un mod corect.

Insa, sa nu uitam experienta soselei de centura, proiect inceput suta la suta de cei care cer acum lucruri pe care ei nu le-au facut. Se omite cu buna stiinta un lucru. Se demarase proiectul, se taiase si panglica dar exproprierile la soseaua de centura inca nu fusesera facute. Nici pana la acest moment, situatia exproprierilor nu este finalizata. Marea majoritate a terenurilor abia zilele viitoare urmeaza sa aiba o situatie juridica clara. Abia luni sau marti CNADNR va lua decizia finala pentru 460 de proprietati, cu o valoare estimata la 2,2 milioane lei.

Cele mai multe exproprieri s-au facut in ultimii ani, pe timpul Guvernarii PDL, si nu la inceputul proiectului atunci cand PNL era la guvernare. Sa nu uitam nici de problemele aparute anul trecut la Miroslava, in Valea Ursului si la Horpaz, unde exproprierile au fost un subiect fierbinte care si-a gasit rezolvare la mult timp dupa ce PNL s-a laudat ca a dat Iasului soseaua de centura. Cred ca era corect ca sa se fi intrebat inainte de a scrie comunicatul de presa care era situatia exproprierii in momentul in care s-a demarat soseaua de centura.

Pe langa faptul ca PNL nu a rezolvat situatia juridica a terenurilor incluse in acest proiect, a tratat oamenii in mod diferit, impartindu-i in cetateni de rand I si de rand II, cu etape si valori diferite la despagubire. Insa, acum, se cere sus si tare, ca pana la sfarsitul anului 2012 sa fie facute exproprierile in cazul viitoarei Autostrazi.

Totusi, sa nu uitam ca totusi cei care au vorbit de proiectul soselei de centura am fost eu si Dan Carlan. Dupa nenumarate discutii cu Gheorghe Nichita si cu secretarul de stat Constantin Dascalu, am reusit demararea proiectului soselei de centura, in conditiile in care la prima intalnire avuta la minister erau minim doua variante a acestui proiect.

Dupa plecarea PD de la guvernare, proiectul a ramas in gestionarea liberalilor. Ceea ce s-a intamplat stim cu totii.

Morala: Daca taceai, intelept ramaneai. PNL-istii sunt ultimii care pot veni in acest moment cu pretentii, pur electorale dealtfel, mai ales pe marginea unui subiect unde au avut zero performanta. Nu sunt in masura sa deschida o discutie pe marginea acestui proiect, in conditiile in care atunci cand au demarat un proiect similar l-au tratat cu superficialitate, lasandu-i pe cei care au venit mai apoi sa rezolve problema.

Astazi, reprezentantii opozitiei au venit la balcon si s-au plimbat prin sala ca si cum erau veniti in programul de vizita.

Nu stiu daca iau bani sau nu pentru zilele de greva parlamentara, dar cert e ca prin actiunile lor reusesc sa aduca Parlamentul la un nivel de credibilitate extrem de scazut. Referitor  la afisele cu fotografiile parlamentarilor chiulangii, pe care nu le agreez in totalitate, acestea reflecta o masura de reciprocitate, ca raspuns la populismul, demagogia si smechereala parlamentarilor USL, cand, in 2010, au facut panourile cu parlamentarii PDL blamati pentru o serie de masuri dificile, dar importante pentru populatia Romaniei si pentru stabilitatea macroeconomica pe termen lung. Atunci ar fi putut sa aiba macar decenta sa puna alaturi de afisele in care ne ponegreau, propunerile pe care le considerau necesare, ca dovezi de buna credinta fata de electorat.

Ce s-a intamplat azi in Parlament este de fapt o prelungire a chiulului pe care parlamentarii USL l-au tras in colegii. Majoritatea celor care s-au plimbat astazi prin sala sunt cei care au ajuns o data sau de doua ori pe an prin colegii.

Tot ca raspuns al comportamentului de astazi, nu pot sa nu reamintesc perioada 2007 – 2008. Dupa ce alianta legitima formata din PNL si PD s-a rupt iar PNL a ramas singur la guvernare si dupa ce au impartit cu PSD pe sub masa fondurile si voturile alegatorilor, PD nu a fugit din sala si a blamat Guvernul de 18%.

Pana la urma democratia e un joc care trebuie inteles, indiferent de electorat si de colegii. Chiar daca nu e perfect, si nu e cel mai bun sistem este cel pe care il avem si trebuie sa ne comportam ca atare.

Asa ca dragi colegi parlamentari, atentie la titlu.

Inevitabilul s-a produs. Incompetenta primarului Nichita a lăsat din nou fără apă caldă zeci de mii de ieseni. Vara trecuta, ieşenii au primit acelaşi duş rece din partea administraţiei locale. Timp de două săptămîni, oamenii au fost forţaţi să facă baie la lighean, în condiţiile în care reprezentanţii Romgaz au întrerupt colaborarea cu cei de la CET din cauza neplăţii facturilor restante.

Culmea este că, după un an de zile, exact aceeaşi problemă se repetă. Ieşenii rămîn, din nou, fără apă caldă. Centrala de Electrotermică este cu un picior în groapă, iar cei responsabili nu au miscat nici măcar un deget pentru a găsi o rezolvare. Situaţia actuală este dovada vie că într-un an de zile, Nichita nu a reuşit să rezolve măcar o problemă esenţiala pentru ieşeni. Incompetenţa este clara. Nici un plan viabil, nici o soluţie din partea primarului pentru a scoate la liman CET. Gheorghe Nichita a uitat de problemele adevărate ale oamenilor şi îşi îndreaptă atenţia spre tot felul de idei apărute peste noapte, fără importanţă şi fără greutate în ochii celor care l-au ales. A stat bine însă la capitolul concerte, băutură şi circ.

Cele 5,5 milioane lei pe renovarea unei cladiri dedicate unui muzeu al primarului mai bine s-ar fi investit în CET. Ori, primarul Nichita se pare că doreşte transformarea Centralei Electrotermice în muzeu. Oricum ar fi, CET este un muzeu în sine. Echipamente vechi, angajaţi la fel de vechi, toate într-o prezentare la fel de învechită ca şi primarul în sine. Iaşului nu îi mai trebuie muzee domnule primar! Sînt destule în curtea dumneavoastră! Avem CET, avem fabrici care au devenit istorie, avem gropi care pot povesti fiecare an din mandatul lui Nichita şi avem spitale care sînt ruine. Toate povestesc cît de prost au dus-o ieşenii în ultimii ani şi cît de incompetent este Gheorghe Nichita. Pentru toate acestea există o soluţie simplă: un alt primar care pune interesul ieşenilor mai presus decît propria-i bunăstare. Să sperăm s-o vedem şi pe asta.

Pentru cei care fac speculatii in ce ma priveste le transmit ca nu plec din PDL.

Am încercat să nu mă implic într-un război al declaraţiilor pe tema banilor alocaţi de Guvern reabilitării blocurilor din Iaşi. Am lăsat la latitudinea cititorilor presei locale de a se delimita activitatea primarului de cea a parlamentarilor ieşeni. Dar o declaraţie aruncată din Primărie m-a deranjat mai mult decît subiectul în sine.

Se susţine că “parlamentarii de Iaşi vor să ne dea impresia că mămăliga poate exploda”. Vreau să le spun celor din Primărie şi domnului Nichita că  “mămăliga” la care se face referire a făcut posibil ca Iaşul să aibă anual sprijinul Guvernului în problema CET de exemplu, iar ieşenii să beneficieze de căldură şi apă caldă în ciuda problemelor grave de la centrală. Aceeaşi “mămăligă” s-a implicat, în măsura în care legislaţia a permis, în problemele legate de infrastructură sau cele sociale. Primarul Nichita ar fi trebuit însă să expună opiniei publice ce a făcut, concret, în aceşti ani, pentru a rezolva problemele financiare ale CET, ale învăţămîntului (acele surse extrabugetare) sau pentru sănătatea populaţiei locale. Nimic, ăsta a rezultatul.

De cîte ori mi-a solicitat primarul Nichita sprijinul pentru proiectele Iaşului? De cîte ori mi-a solicitat intermedierea unor întîlniri cu miniştri de resort pentru a susţine proiectele Iaşului? Niciodată. În schimb, a ascuns adevărul despre modul de derulare al proiectelor Iaşului în care sînt implicate fonduri guvernamentale. Un exemplu recent: reabilitarea blocurilor.

Eu, personal, în întreaga mea activitate politică am sprijinit orice iniţiativă care a vizat locuitorii Iaşului (privatizarea Antibiotice stopată, problema Fortus-ului, chiar dacă rezultatul nu a fost revitalizarea singurului combinat de utilaj greu din România, SMURD Iaşi, un serviciu care a supravieţuit şi datorită eforturilor mele, etc). Aceste activităţi, însă, par a fi trecute cu vederea sau uitate, în ciuda faptului că sînt deputat într-un colegiu din mediul rural, nu în municipiul Iaşi.

Sunt şi voi fi ieşean, indiferent de colegiul unde activez, ;i voi sprijini în continuare toate proiectele judeţului Iaşi, dar nu doresc să fiu răspunzător pentru activitatea primarului Nichita şi nici a colegilor mei din municipiu. Dacă mi se va solicita sprijinul îl voi oferi bucuros, în măsura în care pot ajuta. Însă fiecare trebuie să răspundă pentru faptele sale.

Este oficial! Mafia românească și-a înregistrat existența la Tribunal. Capii familiilor PSD, PNL și PC și-au depus semnăturile pe actul de conviețuire forțată. Cei mai bucuroși de această împreunare nefirească sunt Sorin Ovidiu Vîntu (”nașul” PSD) și Dinu Patriciu (”sfătuitorul” PNL). Cei doi spera ca triada să ajungă la putere și astfel să scape de dosarele care le întunecă viitorul. Nu-i vorbă că și liderii noii ”familia”, împreună cu cei din eșalonul I și II, sunt mai mult decît bucuroși, dar cît va dura această grimasă de bucurie? Pînă la prima dispută pentru putere.

De ce o alianță forțată, nefirească? Pentru că cele două partide (PC aproape că nu contează în ecuație dacă nu ar exista un trust de presă care să le facă jocul celor doi pioni importanți), în perioada 2004-2008 s-au ”porcăit” ca la ușa cortului. Nu a existat săptămînî în care liderii PSD să nu arunce cu acuze la adresa PNL și invers. Da, dar atunci partidele erau conduse de personaje vîndute ”diavolului”, ar spune unele voci. Adevărat, dar sfătuitorii din umbră erau aceiași: Vîntu și Patriciu. Aceiași oameni de afaceri au forțat ciuntirea doctrinelor pentru a scoate triada actuală, sau mai bine spus monstrul bicefal (repet, PC contează doar prin prisma trustului de presa, chiar dacă Vîntu controlează și el un trust important de presă).

Dar, să trecem peste perioada amintită și să ajungem în toamna anului 2008. Au uitat, oare, liderii PSD și PNL de declarațiile făcute în timpul campaniei electorale pentru alegerile generale și parlamentare sau imediat după acestea? Au uitat cum ”fruntea” partidelor înfierau acțiunile subversive ale actualilor colegi de alianță în ceea ce privește onestitatea alegerilor sau numărarea voturilor? Au uitat cum se denunțau unul pe celălalt la Biroul Electoral Central sau în presă? Lucruri vechi, de care nu mai vor să știe. S-au schimbat conducerile, s-a schimbat atitudinea față de celălalt, dar ”sfătuitorii” au rămas aceiași. Aceiași care acum au pus la punct planul ”B” (”A” și ”A’ ”, eliminarea președintelui Băsescu, a eșuat). Plan care se dorește a scoate PDL înafara eșichierului politic și a provoca demiterea președintelui înainte de alegerile din 2013. Atît de mare este teama ”sfătuitorilor”, dar și a altor personaje din coaliție, de actualul președinte al țării, dar și de partidul care a dovedit că merită încrederea electoratului. Teama că afacerile oneroase le-ar fi stricate de justiție, teama că ar putea pierde ceea ce au furat în trecut, dar și teama că nu vor mai putea fura în viitor. Pentru că, să fim serioși, triada politică nu și-a propus ajutarea României să depășească criza financiară în care se află, nu și-a propus să ajute populație în vreun fel, și-a propus protejarea propriilor persoane, a apropiaților și a afacerilor acestora. Toate avînd ca punct central teama de Băsescu și de PDL.

Există o vorbă la români: de ceea ce ți-e frică, nu scapi.

Că este vorba despre CET este de la sine înţeles. Că este vorba despre o proastă gestionare a situaţiei CET de către actuala conducere şi de către primarul Nichita iarăşi este de la sine înţeles. Ce nu am înţeles, cel puţin din relatările din presa locală, este de unde a avut CET banii necesari achiziţionării, zilele trecute, de cărbune. Că doar conturile societăţii sunt blocate, unitatea avînd datorii imense către furnizorul de gaze naturale, dar şi către alţi terţi. şi, spun ziarele, CET se pregăteşte pentru o nouă achiziţie de cărbune. De unde oare bani? Singurul care poate da răspunsul corect este edilul Nichita, cel care „păstoreşte” societatea.

De unde sunt banii, domnule Nichita? Ce cont nou are CET despre care nu ştiu creditorii? Sau poate aţi accesat contul personal pentru plata cărbunelui. Atunci de ce nu apare acest cont în declaraţia dumneavoastră de avere?

Situaţia de la CET este una complicată, cu atît mai complicată cu cît doreşte primarul Nichita. Dar încălcarea legislaţiei în vigoare, chiar dacă s-ar motiva acest gest prin grija faţă de populaţia locală, reprezintă un lucru de neadmis.

Domnule Nichita, dacă societatea aflată în subordinea dumneavoastră a avut banii necesari cumpărării de cărbune, de ce nu a făcut plăţile vechi către furnizorii de pînă acum? De ce nu aţi ieşit public să cerşiţi ajutorul cetăţenilor, „un leu pentru CET”? Că doar atît v-a mai rămas de făcut pentru firma amintită. De ce?

Vă solicit public să faceţi cunoscută sursa banilor cu care a fost plătit cărbunele, contul din care au fost viraţi către furnizor şi motivele pentru care nu s-au plătit cu aceşti bani creditorii CET! Demonstraţi ieşenilor că nu vor plăti din buzunarele proprii ingineriile financiare pe care continuaţi să le faceţi.

Astăzi a avut loc loc recepţia lucrărilor la Centrul Expoziţional „Moldova, un proiect în valoare de 8,3 milioane de euro  implementat de Consiliul Judeţean Iaşi în parteneriat cu Consiliul Local Iaşi şi cu sprijin financiar, de 5 milioane de euro, de la Uniunea Europeană prin intermediul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.

Cred că acest centru ar trebui să fie inaugurat oficial cu prima etapă a proiectului “Fabricat în Iaşi”, un proiect care poate să scoată în evidenţă din plin atît arhitectura şi valoarea locaţiei, dar mai ales rezultatele agenţilor economici din Iaşi, produsele fabricate în judeţul nostru. Am reuşi în acest fel să aducem la un loc instituţii ale statului şi operatorii din mediul privat, ca un prim semnal de parteneriat şi colaborare la început de 2011.